Aceast? carte este o examinare în profunzime a procesului, atât de necesar, a "sinelui"- studiu cunoscut sub numele de observare de sine. Numai când "cunoa?tem sinele", prin practica de observare de sine, spune autorul, suntem capabili de a fi prezen?i în via?? cu con?tiin?? autentic?. Metodele prezentate aici sunt capabile de a restabili capacitatea unui individ de a acorda o aten?ie la un instrument complet func?ional ?i puternic pentru succesul în via?? ?i rela?ii. Nici o alt? carte pe pia?? nu examineaz? aceast? practic?, în asemenea detalii. Exist? sute de c?r?i pe auto-ajutor ?i medita?ie, dar aproape nici unul despre auto-studiu prin intermediul auto-observarii, ?i nici unul cu adâncimea de analiz?, claritatea de explica?ie, ?i bog??ia de experien?? pe care aceast? carte o ofer?.

Extras:

Capitolul 1

Auto observare - cunoa?te-te pe tine însu?i
Cunoa?terea altora este în?elepciunea;
Cunoa?terea de sine este iluminarea.
(Lao Tsu Tao Te. Ching, Sutra 33)
Cunoaste-te pe tine, c?l?tor obosit.

Sunt pierdut. Am uitat cine sunt ?i de ce am venit aici. Cunoa?te-te pe tine însu?i una dintre înv???turile fundamentale spirituale ale umanitatii. Acesta a fost predat de c?tre mae?trii, atâta timp cât au existat oameni a?a cum îi cunoa?tem, adic? cu un neo-cortexu sau creier uman. Acesta a fost scris pe poart? la Școala lui Pitagora. A fost scris deasupra intrarii la Oracle din Delphi. Socrate la predat studentilor sai, Krishna, Buddha, Lao Tsu, Iisus, Rama, si ei au predat-o. Pe drumul trezirii, aceast? înv???tur? este fundamental?. Și un instrument esen?ial este simpla observare de sine. Buddha o nume?te "a te uita la". Krishna o nume?te medita?ie. Isus o nume?te stare de martor. Domnul Gurdjieff o nume?te observare de sine. Este o form? de rug?ciune f?r? cuvinte. Aceasta este medita?ie în ac?iune.Pân? când nu am ajuns s? m? cunosc pe mine, sunt condus de obiceiuri pe care nu le v?d ?i asupra carrora nu am nici un control, sunt o simpl? ma?in?, un automat, un robot care se misc? in cercuri, in mod constant ?i repetitiv. Sunt inconstient, ac?ionez din obi?nuit?, mecanic. Îmi imaginez c? sunt con?tient, treaz, pentru c? ochii mei sunt deschi?i.. Dar obiceiul este incon?tient, pe pilot automat, f?r? voin?? sau inten?ie ; în interior sunt adormit.
 

În plus, pentru c? sunt incon?tient, o creatur? a obiceiului, m? r?nesc pe mine, r?nesc rela?iile mele, ?i mediul meu. Organismul uman este mamifer, toate mamiferele sunt creaturi ale obiceiului. Suntem animale genealogice. Aceasta este o for?? foarte puternic? în organism, imposibil de ignorat, ea m? face s?-mi pierd firul a cine sunt eu = atentie * (* con?tiin??) ?i s? m? identific cu coprul, atât de puternic? este nevoia de a m? identifica cu, ?i s? fiu inclus ca, o parte din turma.nAnimalele genealogice Nu gandesc pentru ele însele, turma gânde?te pentru ele ?i ac?ioneaz? pentru ele. Oricare ar fi direc?ia in care turma merge, mergem ?i noi. Chiar dac? suntem condu?i de pe o stânc?, vom urma pân? la moarte, mai degrab? decât s? mergem împotriva turmei ?i s? gândim pentru noi în?ine. Pentru c? a gândi pentru mine, pentru a m? cunoa?te, m? supune riscului de a fi expulzat din ciread?, o sentin?? la moarte pentru un mamifer. Turma este siguran??. Un ierbivor izolat departe de turm? este carne moart?, o prad? u?oar? pentru pr?d?tori.

Adânc în instinctul nostru, ?tim cu to?ii acest lucru ?i ne temem sa fim izola?i de turm?. Deci, este foarte dificil pentru un mamifer s? gândeasc? pentru sine, s? se respecte, s? se cunoasc?. Acesta nu este un comportament firesc de mamifer . Este nevoie de inten?ie ?i de un efort con?tient. Este nevoie de curaj ?i de voin?a aten?iei. Ceea ce pot spune, este c? oamenii sunt singurele mamifere care au capacitatea de a se observa pe ele însele. Eu nu sugerez c?, dac? am ajuns s? m? cunosc obiceiurile mele se vor schimba. Ele au o via?? intreaga de iner?ie ?i de for?? emo?ional?. Se repet?. Ce se poate schimba in mine este rela?ia mea cu aceste obiceiuri. Aceasta se nume?te o "schimbare în context."

A?a cum sunt eu acum, sunt identificat (= "Eu sunt cel ce"), cu obiceiurile mele. M-am identificat ca obiceiurile mele, ele sunt cine sunt eu. Astfel, Eu, si obiceiurile mele sunt una, la fel. Sunt identificat. Cu r?bdare, sinceritate, observare constant? de sine, aceast? identificare se poate schimba. Eu pot începe s? vad obiceiul in mod obiectiv, adic? f?r? de identificare, ca un om de stiin?? care vede o insect? la microscop. Aceasta este lupta impreun? cu obiceiul, nu împotriva lui, observarea imi va ar?ta cu ce s? ma lupt ?i cum s? lupt. P.D. Ouspensky men?ioneaz? excep?ia de la lupta împotriva obiceiului ca lupta împotriva exprimarii emo?iilor negative, aceasta nu creeaz? consecin?e nea?teptate sau nedorite (În c?utarea miraculosului New York: Harcourt, 1946. 12.). Pot s? încep s? studiez corpul unui mamifer pentru a inva?a obiceiurile sale. Pentru c? este o creatur? a obiceiului, se repet? ?i pot începe s? discern tiparele sale intelectuale, emo?ionale, fizice, pot ajunge sa îl cunosc.

Corpul este un instrument de mamifer, o creatur? a obiceiului. Astfel, acesta este previzibil. C?prioar? urmeaza exact aceea?i cale catre sursa de ap? în fiecare zi. Leul observ? acest lucru ?i înva?? s? a?tepte ascuns pentru ea s? vin? pe calea obi?nuit?. În acela?i fel, observatorul interior poate începe s? prezic? comportamentul obi?nuit al instrumentului de mamifer, trupul, ?i s? fie preg?tit pentru asta. Se pot înva?a tiparele. Aceasta este singura mea speran?? pentru a deveni mai con?tient ?i nu la mila de obiceiului, dac? v?d un obicei destul de des, s? zicem de 10.000 de ori sau mai mult, atunci pot începe s? prezice unde, când ?i cum se va manifesta exact a?a cum a facut-o de atâtea ori înainte, ?i eu pot fi pregatit înainte de a ap?rea. Pot fi capabil s? aleg un alt curs. Desigur pot fi capabil de a privi mai obiectiv un obicei. În acest fel, pot înceta s? fiu întotdeauna o victim? a propriilor mele obiceiuri. Pot s? încep s? g?sesc o oarecare stabilitate interioar?, un echilibru, o oarecare moder?ie în ton, comportament, emo?ie ?i gândire. Pot recupera s?natatea natura?l ?i "bun?tatea de baz?".

Observare de sine este instrumentul prin care acest lucru este posibil. Este numitde unii "primul instrument", ?i de al?ii "instrumentul uman." Este instrumentul prin care omul este capabil s? opereze, s? repare, ?i s? men?in? corpul uman, s? îmblânzeasc? ?i s? dreseze func?iile sale. F?r? acest instrument, sunt o ma?in?, un automat, un robot la mila for?elor incon?tiente, a obi?nuin?elor mecanice, atât interne, cât ?i externe. Observarea de sine este fundamental? pentru procesul de trezire a sufletului din visul s?u incon?tient. Astfel, chiar ?i un idiot poate înv??a s? opereze instrumentului (a se citi instrumentul uman biologic), efectiv ?i eficient, înv??ând cum s? utilizeze instrumentul care vine cu organismul acesta biologic. Pentru a deveni eficient în utilizarea instrumentului necesit? practic?.

Practica este observarea de sine. Sunt un mecanic, am înv??at câteva lucruri despre cum s? utilizez instrumentul care vine cu acest organism. Eu nu sunt un maestru, dar sunt un mecanic bun pentru c? am dezvoltat aten?ia la acest instrument. Știm cu to?ii c? un mecanic bun, unul care este cinstit, eficient, practic, ?i con?tient, poate fi de mare serviciu. Acesta este un manual al proprietarului, scris de un mecanic.

Pentru început este bine ?i responsabil s? re?ine?i acest cuvant important, de precau?ie: ceea ce se discut? aici nu este o credin??, aceasta este o modalitate de auto-studiu, de auto-cunoa?tere, o modalitate de cunoastere de sine. Prin urmare, nimic de aici nu ar trebui s? fie luat pe baz? de credin??; totul aici ar trebui s? fie verificat de c?tre dumneavoastr? prin experien?a personal? proprie. Eu nu sunt maestru, doar un mecanic bun. Siguran?a se afl? în nu mai crede sub nici o forma ceea ce spun al?ii. Prea mult timp ne-am urmat orbe?te, ca ni?te oi, ca animalele genealogice în urma liderului, chiar ?i atunci când liderul conduce efectiv pe o stânc? sau într-un r?zboi.

Totul trebuie s? fie verificat prin experien?a personal?, în caz contrar aceasta este doar o alt? form? de sclavie, un lan? mai mult pentru a m? lega în sclavia propriului meu incon?tient mecanic. Verific?, verific?, verific? totul pentru tine. Elibereaz?-te de obiceiurile de o via??, de urmarea orbeasc?, de a nu gândi pentru tine. Nu exist? nici o cale mai bun? sau mai sigur? pentru libertate.

Repet, ceea ce se practica aici nu este un mod de credin??. Acesta este un mod cu totul diferit. Cu toate acestea, aceasta nu înseamn? c? nu este loc pentru credin?? pe aceast? cale; cu siguran?? exist?. De fapt, ceea ce cineva constat? dup? ce se angajeaz? pe aceast? cale de "lucru practic cu sine", pe o perioad? suficient de lung? de timp, este aceasta: dac? ea a început cu credin??, credin?a ei este înt?rit? de în?elegerea dobândit? de observare de sine, f?r? judecat?; în cazul în care ea a început far? credin?? - a?a cum am f?cut-o eu - atunci ea va descoperi c? va câ?tiga credin??. Deci, vede?i ironia minunat? din ea? Aceasta nu este o cale bazat? pe credin??, deoarece credin?a este un dar al harului, ce vine de la Creator, pentru cei care au nevoie de ea. Prin eforturile noastre proprii, nu putem câ?tiga credin??. Cu toate acestea, prin eforturile noastre proprii ne putem preg?ti solul pentru a primi credin??. Aceasta este una dintre multele recompense ale Muncii. Aici trebuie s? nu accept?m nimic pe credin??; ni se cere s? verificam totul, totul, pentru noi în?ine, rezultatele ob?inute, adev?rul sau falsitatea.. Noi facem acest lucru prin intermediul observarii de sine f?r? judeca?i, cât ?i prin intermediul experien?ei noastre personale.